COMPARTIMENT STARE CIVILĂ
Consilier – Sima Nicoleta
08.01.2020
Taxe ce se vor încasa de Direcția Publică Comunitară Județeană de Evidență a Persoanelor Tulcea, în anul 2020!
______________________________________________________________________
Noutate legislativă – începând cu 1 ianuarie 2011
DIVORȚ LA PRIMĂRIE
Legea 202 / 25.10.2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor
Potrivit prevederilor Legii mai sus menționate, dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii.
Cererea de divorț se depune de soți împreună. Ofițerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea și le acordă un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorț.
La expirarea acestui termen, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soții stăruie să divorțeze și dacă, în aceste sens, consimțământul lor este liber și neviciat.
Dacă soții stăruie în divorț, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorț fără să se facă vreo mențiune cu privire la culpa soților.
La cererea de divorț soții declară pe propria răspundere următoarele:
- sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
- nu au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați;
- Niciunul dintre soți nu este pus sub interdicție;
- Nu au mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei;
Acte necesare:
- certificatul de naștere pentru ambii soți, în original și copie xerox;
- certificatul de căsătorie, original și copie xerox;
- documente cu care să facă dovada identității (BI/CI), în original și copie.
Pentru a consulta Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor click – AICI!
ÎNREGISTRAREA NAȘTERII
Înregistrarea nașterii în cazul nou-născuților, se face în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Termenul de eliberare a certificatului este de 15 zile de la data depunerii actelor
Cazuri
Părinți căsătoriți:
Acte necesare
- certificatul medical constatator al nașterii eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc nașterea;
- certificatului de căsătorie al părinților copilului;
- buletinele de identitate ale părinților;
Părinți necăsătoriți (copil din afara căsătoriei)
Acte necesare
- certificatul medical constatator al nașterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc nașterea;
- certificatul de naștere al mamei copilului;
- buletinul de identitate al mamei;
Copil născut mort:
Acte necesare:
- înregistrarea copiilor născuți morți se face în termen de 3 zile de la data nașterii;
- în cazul copilului născut viu, care a decedat în termenului de 15 zile, înregistrarea nașterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului.
Părinții copilului au nume de familie diferite
Acte necesare:
- certificatul medical constatator al nașterii copilului;
- certificatului de căsătorie al părinților copilului;
- buletinele de identitate ale părinților;
- declarație scrisă, semnată de ambii părinți, din care să rezulte numele și prenumele copilului.
Părinții nu se înțeleg cu privire la numele copilului
Acte necesare
- certificatul medical constatator al nașterii;
- certificatului de căsătorie al părinților copilului;
- buletinele de identitate ale părinților;
Primarul localității unde se înregistrează nașterea, prin dispoziție va decide numele copilului.
Declarația nașterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data nașterii;
Înregistrarea nașterii se face cu aprobarea primarului,
Acte necesare
- certificatul medical constatator al nașterii;
- certificatului de căsătorie al părinților copilului;
- buletinele de identitate ale părinților;
- declarația scrisă în care se arată motivele pentru care s-a întârziat înregistrarea nașterii.
Dacă declarația de înregistrare a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, actul de naștere se întocmește în baza hotărârii judecătorești, definitive și irevocabile privind încuviințarea înregistrării tardive a nașterii.
Nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate:
Copil găsit, în municipiul Tulcea
Întocmirea actului de naștere se face în termen de 30 de zile, de la data găsirii copilului, la Primăria comunei Jijila, unde are loc și înregistrarea nașterii.
Persoana care a găsit copilul este obligată ca în termen de 24 de ore să anunțe poliția și să prezinte copilul cu toate obiectele și înscrisurile aflate asupra acestuia.
Acte necesare
- procesul-verbal întocmit de poliție, medic și reprezentantul autorității tutelare din cadrul primăriei.
Copil abandonat de către mamă în unități sanitare
Înregistrarea nașterii se face în termen de 30 de zile,
Acte necesare:
- certificatului medical constatator al nașterii
- procesul-verbal încheiat de poliție, conducătorul unității sanitare și de reprezentantul autorității tutelare din cadrul primăriei.
Cine declară nașterea?
Declararea nașterii se poate face de oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere sau personalului din unitatea medicală în care a avut loc nașterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunoștință despre nașterea unui copil.
TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR DE NAȘTERE STRĂINE
Pentru minorii a căror părinți au avut sau au domiciliul în comuna Jijila
În cazul copiilor a căror naștere s-a produs în străinătate și care au fost înregistrați la autoritățile străine competente, părinții cetățeni români, sunt obligați în termen de 6 luni de la data întoarcerii în țară, să ceară transcrierea certificatelor de naștere străine în actele de naștere românești, la ultimul domiciliu pe care l-au avut sau îl au în țară.
Acte necesare:
- copia xerox a actului de identitate a părintelui care solicită transcrierea certificatului străin de naștere;
- certificatul de naștere original apostilat conform convenției de la Haga și o copie xerox legalizată a acestuia;
- traducerea în limba română a certificatului, autentificată de un notar public din România;
- copia xerox a certificatului de căsătorie al părinților;
- adeverință de domiciliu pentru cetățenii români cu domiciliul legal în străinătate – eliberată de Biroul Evidența Populației Tulcea;
- declarație pe proprie răspundere dată la notar, în cazul în care la rubrica numele de familie al mamei este trecut numele de fată, din care să reiasă faptul că poartă nume comun cu al tatălui (în cazul în care nașterea s-a produs în Ungaria, Italia etc.)
În lipsa părinților sau când aceștia rămân în țară mai puțin de 90 de zile de la data depunerii actului de naștere în vederea transcrierii,
Acte necesare:
- o procură specială
Solicitantul este împuternicit de către unul din părinți, să-l reprezinte la Serviciul Stare Civilă și la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor și Eliberarea Actelor de Identitate Tulcea, pentru transcrierea nașterii în actele de stare civilă române,
Cine legalizează procura?
– Notar public din România sau
– Misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din țara în care se află părinții sau
– Notar public străin, dar în acest caz, procura se va supra-legaliza prin aplicarea apostilei, conform Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961.
ÎNREGISTRAREA DECLARAȚIILOR DE CĂSĂTORIE
Cum se declară căsătoria?
Declarația de căsătorie, se face personal, de către viitori soți, în scris (pe formular tipizat), când cel puțin unul dintre viitori soți are domiciliul sau reședința în Comuna Jijila.
Cine se poate căsători ?
Vârsta minimă pentru căsătorie este de 18 ani.
Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau ori, după caz, a tutorelui și cu autorizarea Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului în a cărui rază teritorială își are domiciliul.
Este oprită căsătoria între rudele în linie dreaptă, precum și între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv (,,verii primari” ).
Căsătoria se poate încheia la expirarea termenului de 10 zile de la data înregistrării declarației de căsătorie.
Cazul căsătoriei dintre doi cetățeni români
Acte necesare:
- actul de identitate original și copie xerox,
- certificatul de naștere în original și în copie xerox; dacă posesorul certificatului are domiciliul sau reședința în străinătate, acesta va prezenta și un extras de naștere de uz oficial, eliberat de Primăria care are în păstrare actul de naștere al viitorului soț;
- timbre fiscale în valoare de 2 lei;
- certificatul medical prenupțial – valabil 14 zile de la data eliberării
- aviz medical în cazul minorului cu vârsta de minimum 16 ani
- certificatul de deces al soțului ( dacă este cazul)
- sentința de divorț originală sau în copie xerox legalizată, cu mențiunea că aceasta a rămas definitivă și irevocabilă (dacă este cazul)
- copii xerox după actele de identitate a doi martori, (persoane cu vârsta peste 18 ani, care să fie prezente la data încheierii căsătoriei)
- proces-verbal încheiat de către ofițerul stării civile și un interpret, în cazul în care unul dintre viitori soți este surdo-mut
- încuviințarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declarației de căsătorie ( în situații justificate)
- aprobarea președintelui Consiliului județean Tulcea, în cazul existentei unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție
- autorizarea Direcției pentru Protecția Copilului județului în care își are domiciliul minorul cu vârsta de minimum 16 ani
- încuviințarea scrisă a părinților în cazul minorilor cu vârsta de minimum 16 ani
- aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, în cazul persoanelor netransportabile sau a celor aflate în detenție;
Cazul căsătoriei când unul dintre soți este cetățean străin
Acte necesare
- paşaportul sau alt document de călătorie valabil
- certificatul de naştere în original apostilat sau supralegalizat conform Legii nr. 105/ 1992 + copie xerox şi traducerea în limba română – legalizată la un notariat public român
- certificat medical prenupţial eliberat de un medic de familie
- declaraţie pe propria răspundere că nu este căsătorit, legalizată şi tradusă în limba română la un notariat din România
- certificat de capacitate matrimonială eliberat de Primaria unde s-a înregistrat naşterea – apostilat sau supralegalizat în conformitate cu Legea nr. 105/ 1992
- dovadă (certificat de cutumă), eliberată de Misiunea diplomatică sau Oficiul consular al ţării al cărei cetăţean este, cu sediul în România, din care să rezulte că încheind căsătoria în România, se respectă condiţiile de formă şi de fond prevăzute în legea sa naţională – tradusă în limba română şi legalizată;
- sentinţa de divorţ, rămasă definitivă apostilata sau supralegalizata conform Legi nr. 105/1992 (dacă este cazul) + copie xerox, tradusă în limba română şi legalizată la un notariat din România
- certificatul de deces al soţului apostilat sau supralegalizat conform Legi nr. 105/ 1992 (dacă este cazul) + copie xerox, tradus în limba română şi legalizat la un notariat din România
- procesul-verbal încheiat împreună cu un interpret autorizat, în cazul în care străinul nu ştie limba română
- timbre fiscale în valoare de 2 lei;
TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR DE CĂSĂTORIE
Scopul transcrierii
Această activitate are drept scop recunoaşterea juridică de către statul român a căsătoriei încheiate în strainătate şi se realizează în baza cererii unuia dintre soţi care a avut ultimul domiciliu în ţară, în municipiul Tulcea sau care are şi în prezent domiciliul în Comuna Jijila.
Acte necesare
- adeverinţa de cetăţenie, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate şi care nu pot face dovada cetăţeniei române,
- adeverinţa se elibereaza de către SERVICIUL DE CETĂŢENIE de pe lângă Ministerul Justiţiei, Bucureşti Str. Petofi Sandor Nr. 47 Sectorul 1;
- adeverinţa privind ultimul domiciliu din ţară, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în strainătate eliberată de Biroul Evidenţa Informatizată a Persoanei
- xerocopie a cărtii de identitate sau a buletinului, pentru cetăţenii români cu domiciliul în comuna Jijila
- adeverinţă din care să rezulte că figurează în Registrul Permanent de Evidenţa Populaţiei eliberată de Biroul Evidenţa Populaţiei de la ultimul domiciliu avut în ţară (în situaţia în care solicitantul se legitimează cu – pasaport românesc expirat sau cu titlu de călătorie)
- certificatul sau extrasul de căsătorie original apostilat conform Convenţiei de la Haga
- o copie xerox legalizată a certificatului de căsătorie sau extrasului de căsătorie
- traducerea în limba română de către un traducător autorizat român a certificatului de căsătorie sau extrasului de căsătorie legalizată de către un notar public din România
- declaratie legalizată la un notar public din România în situaţia în care soţii şi-au păstrat numele de familie anterioare, le-au reunit sau soţul a luat numele de familie al soţiei sau în cazul în care numele de familie purtat de către soţi pe timpul căsătoriei NU este înscris în certificatul de căsătorie
- declaraţie legalizată sau apostilată conform Convenţiei de la Haga când este dată în faţa unui notar public străin, în situaţia în care soţii şi-au păstrat numele de familie anterioare, le-au reunit sau soţul a luat numele de familie al soţiei sau în cazul în care numele de familie purtat de către soţi pe timpul căsătoriei NU este înscris în certificatul de căsătorie
- certificatele de naştere ale soţilor în copii xerox
- sentinţa de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă (dacă este cazul) + copie xerox + traducerea în limba română legalizată – apostilată conform convenţiei de la Haga
- certificatul de deces al fostului soţ, în cazul în care solicitantul a mai fost căsătorit (dacă este cazul)
- traducerea în limba română – legalizată a acestora (sentinţei de divorţ, sau certificat de deces)
- procura specială de reprezentare la serviciul Stare Civilă şi la Biroul Evidenţa Informatizată a Persoanei Tulcea, în vederea transcrierii certificatului de căsătorie din străinătate în actele de stare civilă române şi obţinerii unui certificat de căsătorie românesc, în cazul în care nici unul dintre soţi nu poate depune cererea personal sau timpul de şedere în ţară este mai scurt de 60 zile de la data înregistrării cererii;
- timbre fiscale în valoare totala de 2 lei.
Procura se legalizează de către:
- un notar public din România,
- fie de oficiile diplomatice ale României din ţara de resedinţă a solicitantului ;
- sau întocmite de notari publici străini şi supralegalizate, conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 la Tribunalul din localitatea de domiciliu din străinătate;
Observaţii (cazuri speciale)
1. În situatia în care, unul dintre soţi – cetatean român, a contractat o căsătorie anterioară, în urma căreia a dobândit numele de familie a celuilalt sot, nume cu care a intrat în următoarea căsătorie, va fi obligatoriu să se înregistreze întâi aceea căsătorie şi desfacerea acesteia prin divorţ sau decesul soţului.
2. Dacă unul dintre soţi, cetăţean român şi-a schimbat în orice mod numele de familie sau prenumele, altfel decât sunt ele sunt înscrise în actele de stare civilă române, persoana va trebui mai întâi să solicite aprobarea înscrierii în actele de stare civilă române, pe baza actelor originale de schimbare a numelui sau prenumelui, apostilate conform Convenţiei de la Haga, a schimbărilor intervenite cu privire la nume şi prenume, cererea se depune la primăria care are în păstrare actul de stare civilă ce se cere a fi modificat;
3. În cazul unei căsătorii încheiate în străinatate care nu a fost transcrisă în registrul de stare civilă de la ultimul domiciliu al cetăţeanului român cu domiciliul legal în străinătate şi care, s-a desfăcut prin divorţ sau prin decesul soţului, înregistrarea acesteia prin menţiune, se va face la primăria unde este înregistrat actul de naştere al persoanei în cauză, fie personal, fie prin împuternicit.
Actele necesare:
- certificatul sau extrasul de căsătorie în original; apostilat conform convenţiei de la Haga
- copie xerox legalizată;
- traducerea în limba română legalizată;
- copii ale certificatelor de naştere ale soţilor;
- sentinţa de divort originală;apostilat conform convenţiei de la Haga
- copie xerox legalizata a sentintei;
- traducerea în limba româna legalizata a sentinţei;
- sentinţa Tribunalului românesc competent, de recunoaştere a sentinţei străine de divorţ – definitivă şi irevocabilă, conform legii nr. 105 / 1992;
După caz, dacă căsătoria s-a desfăcut prin decesul soţului:
- certificatul de deces original;apostilat conform convenţiei de la Haga
- copia xerox legalizată a certificatului de deces;
- traducerea în limba română a certificatului de deces;
Dacă în conţinutul certificatului de căsătorie nu există rubrica privind numele de familie al soţilor după încheierea căsătoriei, se va anexa şi o declaraţie legalizată notarial din care să rezulte ce nume de familie poartă pe timpul căsătoriei persoana care solicită înregistrarea căsătoriei şi a desfacerii acesteia prin divorţ sau prin decesul soţului;
Aceeaşi declaraţie legalizată cu privire la numele de familie este necesară şi în cazul în care, în sentinţa de divorţ straină nu se face menţiune expresă cu privire la numele de familie al soţilor după desfacerea căsătoriei.
– copii xerox ale paşaportului românesc şi străin ale persoanei interesate;
– timbre fiscale în valoare de 2 lei.
În cazul în care paşaportul românesc al persoanei interesate este expirat, trebuie să se facă dovada că solicitantul mai are încă cetăţenie română – pe baza Adeverinţei de cetăţenie eliberată de SERVICIUL DE CETĂŢENIE de pe lângă Ministerul Justiţiei Bucureşti, precum şi Dovada eliberată de Biroul Evidenţa Informatizată a Persoanei de la ultimul domiciliu avut în ţară, din care sa rezulte datele personale ale solicitantului;
Notă:
Procura de reprezentare, declaraţiile, traducerile actelor şi legalizarea acestora se pot face:
- la notariatele publice române sau la reprezentanţele diplomatice ale României din ţara de reşedinţă a solicitantului,
- la notari publici străini, caz în care, procura, declaraţiile, copiile xerox legalizate şi traducerea documentelor în limba română, se vor supralegaliza conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.
Obţinerea adeverintei de cetatenie română
De la SERVICIUL DE CETĂŢENIE DE PE LÂNGĂ MINISTERUL JUSTIŢIEI Bucureşti
Acte necesare:
- procura legalizată la SERVICIUL DE CETĂŢENIE DE PE LÂNGĂ MINISTERUL JUSTIŢIEI Bucureşti, pentru obţinerea Adeverinţei de cetăţenie – în cazul în care persoana în cauză nu se poate deplasa personal sau nu se găseşte în ţară (legalizarea se poate face în ţară – la oricare notar public, în străinătate – la ambasadă sau consulatul României din ţara de domiciliu sau la un notar străin – în acest caz procura se va apostila (legaliza) conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.
- 2 fotografii color tip paşaport,
- copie legalizată a paginilor cu fotografia şi datele personale din paşaportul românesc expirat şi din paşaportul străin (în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie)
- copie legalizată a certificatelor de stare civilă româneşti ale celui în cauză;
- copie legalizată a actului de dobândire a cetăţeniei străine
- chitanţa pentru taxa consulară – conform Ordonanţei nr. 24/1992, aprobată prin Legea nr. 89/1993, eliberată de Trezoreria teritorială sau C.E.C.
Pentru informatii suplimentare : TELEFON : 021/ 2188418; 021/ 2223130
RELAŢII CU PUBLICUL – MINISTERUL JUSTIŢIEI: 021/ 3124023
ELIBERAREA LIVRETELOR DE FAMILIE
Livretul de familie este documentul care cuprinde principalele date cu privire la componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii lor legali.
Acesta se eliberează cu ocazia oficierii căsătoriei precum şi cetăţenilor cu domiciliul în comuna Jijila, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta până la 18 ani.
Acte necesare
- cerere;
- actele de identitate ale membrilor familiei;
- certificatele de naştere;
- certificatul de căsătorie al soţilor, sentinţei de divorţ (dacă este cazul)
- certificatul de deces al unuia dintre soţi (dacă este cazul)
- certificatele de naştere ale copiilor
- deciziilor Consiliului judeţean Tulcea, în cazul copiilor daţi în îngrijire şi educaţie familiei sau unui asistent maternal;
- Timbru fiscal pentru înregistrarea cererii este de 2 lei.
TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR DE DECES STRĂINE
Această activitate are drept scop recunoaşterea juridică de către statul român a decesului cetăţeanului român cu domiciliul legal în străinătate, care a avut ultimul domiciliu în ţară, în comuna Jijila sau a cetăţeanului român cu domiciliul legal în comuna Jijila, care fiind temporar în străinătate, a decedat şi se realizează în baza cererii soţului supravieţuitor, a urmaşului direct al decedatului când celălalt soţ nu are cetăţenie română sau este şi el decedat sau a unuia dintre părinţi în cazul unui minor decedat în străinătate;
Pentru aceasta, solicitantul va depune la compartimentul Stare Civilă următoarele documente:
Acte necesare
- certificatul sau extrasul de deces străin în original apostilat conform Convenţiei de la Haga şi traducerea în limba română, legalizată la un notariat public din România;
- o copie xerox legalizată a documentului original;
- copii xerox a certificatului de naştere şi de căsătorie ale persoanei decedate;
- copie xerox a actului de identitate a persoanei decedate;
- copie xerox a actului de identitate a persoanei care solicita transcrierea certificatului de deces;
- timbru fiscal în valoare de 2 lei.
Persoana îndreptăţită să solicite aprobarea transcrierii decesului trebuie să aibă sau să fi avut ultimul domiciliu în comuna Jijila înainte de plecarea definitivă din ţară şi de asemenea să aibă calitatea de cetăţean român.
ÎNREGISTRAREA DECESELOR
În actele de deces ale primăriei comunei Jijila, se înregistrează decesul tuturor persoanelor, cetăţeni români şi străini, decedate pe raza comunei Jijila.
Termenul legal maxim de înregistrare a deceselor este de 3 zile de la data decesului
Acte necesare
- declaraţie verbală a membrilor familiei decedatului, în lipsa acestora, de către colocatari, vecini, administratorul imobilului, medicul sau o altă persoană desemnată din unitatea sanitară unde s-a produs decesul,
- certificatul medical constatator al decesului.
- actul de identitate, (al celui decedat)
- certificatul de naştere (al celui decedat) şi cel de căsătorie dacă este cazul
- dacă este cazul, livretul militar sau adeverinţa de recrutare ale celui decedat.
Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declararea decesului se face în termen de 48 de ore socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului.
În aceste cazuri este necesară şi Dovada eliberată de poliţie sau de Parchet, din care să rezulte că una din aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.
În toate situaţiile enumerate, declarantul va prezenta şi certificatele de stare civilă ale persoanei decedate, pentru a se evita completarea cu date eronate a actului de deces.
SCHIMBAREA NUMELUI DE FAMILIE SAU A PRENUMELUI PE CALE ADMINISTRATIVĂ
Cetatenii români pot solicita pentru motive temeinice, aprobarea schimbării pe cale administrativă a numelui de familie sau a prenumelui, în baza O. G. nr. 41 din 30.01.2003.
Având în vedere procesul de reformă instituţională privind descentralizarea administraţiei publice şi organizarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, astfel cum s-a stabilit prin O.G. nr. 84/2001, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1.04.2005, devin aplicabile prevederile art. 13 din O.G. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, sens în care competenţa de aprobare a cererilor de schimbare a numelui pe cale administrativă va reveni Preşedintelui Consiliului Judeţean.
În sensul celor de mai sus:
- cererile înregistrate la Primăria comunei Jijila, până la data de 31.03.2005, inclusiv, vor fi soluţionate de Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor;
- cererile care vor fi înregistrate la Primăria comunei Jijila (se va lua în considerare locul de domiciliu a solicitantului), începând cu data de 1.04.2005, vor fi de solutionate de preşedintele consiliului judeţean, care va emite dispoziţia de admitere sau de respingere a acesteia, astfel cum prevede art. 13 din O.G. nr. 41/2003.
Cazuri considerate întemeiate pentru schimbarea numelui
- când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
- când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
- când, din neatenţia ofiterilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementarilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
- când persoana în cauza are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regula reunite şi doreste schimbarea acestuia;
- când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
- când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
- când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al parinţilor lor;
- când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
- când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite si ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
- când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanta pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există alta posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
- când prenumele purtat este specific sexului opus;
- când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;
- alte asemenea cazuri temeinic justificate.
Sunt de asemenea considerate justificate si cererile de schimbare a numelui in urmatoarele cazuri:
- când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
- când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
- când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
- când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celalalt soţ se recăsătoreşte şi ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
- când fostul soţ doreste să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în formă autentică;
- când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
- când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
- când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
Cum se procedează?
Cererea de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui (formular tipizat), se depune personal de catre solicitant, pe care o va semna în fata ofiterului de stare civila.
Când se cere schimbarea numelui de familie sau a prenumelui pentru un minor care a împlinit vârsta de 14 ani, va semna lânga parinte si minorul.
NU se admite depunerea cererii de catre împuternicit sau intermediar.
Acte necesare:
- certificatul de naştere al solicitantului + două copii xerox – legalizate;
- certificatul de căsătorie + două copii xerox legalizate, dacă persoana este sau a fost căsătorită;
- certificatul de naştere al soţului sau soţiei (dacă şi acesta schimbă numele de familie) + două copii xerox- legalizată;
- certificatul de naştere al copilului minor şi două copii xerox – legalizate, când solicitantul cere schimbarea numelui de familie si are si copii minori;
- declaraţia consimţământ dată în forma autentică, legalizată, a celuilalt părinte când se cere schimbarea numelui sau a prenumelui unui copil minor
- declaraţie consimţământ din partea soţului când celalalt soţ cere schimbarea numelui de familie comun – legalizată;
- certificatul de deces al soţului + o copie xerox legalizată, când se cere schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie şi soţul este decedat;
- sentinţa de divorţ, rămasă definitivă, pentru persoanele care solicită aprobarea schimbării numelui dobândit prin căsătorie şi pe care l-au păstrat şi dupş desfacerea acesteia sau care cer schimbarea numelui de familie pentru un minor născut dintr-o căsătorie desfăcută prin divorţ;
- memoriu motivat, în care se expune temeinicia motivelor invocate în solicitarea aprobării schimbării numelui sau a prenumelui;
- un exemplar din Monitorul Oficial al României în care s-a publicat cererea de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui;
- orice alte acte sau documente pe care solicitantul consideră că pot fi invocate în susţinerea cererii sale;
- cazier judiciar, eliberat de Poliţia Tulcea şi certificat de cazier fiscal privind pe solicitant, eliberat de Direcţia de Finanţe Publice a jud. Tulcea.
- un timbru fiscal în valoare de 2 lei, pentru fiecare cerere;
Cazuri speciale
Schimbarea numelui de familie sau a prenumelui – când această schimbare a avut loc în străinătate:
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care şi-au schimbat numele de familie sau prenumele în străinătate, printr-o sentinţă judecătorească sau printr-un act administrativ, emis de o autoritate competentă străină, pot solicita înscrierea acestei schimbări în actele de stare civilă române, prezentând următoarele documente:
- Adeverinţă cu privire la statutul juridic faţă de statul român emisă prin SERVICIUL DE CETĂŢENIE de pe lângă Ministerul Justiţiei Bucureşti, (str. Petofi Sandor Nr.47, sectorul 1) În cazul în care solicitantul nu mai posedă paşaport românesc sau când paşaportul românesc este expirat şi nu poate face dovada că este cetăţean român;
- Adeverinţă din care să rezulte cum figurează cel în cauză în Registrul Permanent de Evidenţa Populaţiei – eliberată de Biroul Evidenţa Informatizată a Persoanei, de la ultimul domiciliu avut în ţară – în situaţia în care solicitantul se legitimează cu paşaport românesc expirat sau cu titlu de călătorie;
- Actul original străin de aprobare a schimbării numelui de familie şi a prenumelui, apostilat conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, eliberat de autoritatea competentă străină + 2 copii xerox simple + 2 traduceri legalizate în limba română;
- Certificatul de naştere românesc original + 2 copii xerox legalizate;
- Certificatul de căsătorie românesc original + 2 copii xerox legalizate;
- Xerocopii ale paşaportului străin şi ale celui românesc, paginile cu fotografia, datele personale şi domiciliul din străinătate – 2 ex;
- Cerere scrisă depusă la primăria unde se găseşte actul de stare civilă ce trebuie modificat sau direct adresată către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti – str. Obcina Mare, nr. 2, sectorul 6, prin care se solicită aprobarea înregistrării schimbării de nume şi prenume, care au avut loc în străinătate şi depusă personal sau prin împuternicit la această instituţie;
- Timbru fiscal de 2 lei.
În cazul în care cel în cauză nu se poate prezenta personal să depună cererea şi să ridice noul certificat de stare civilă:
- Procură de reprezentare la Primăria care are în păstrare actele de stare civilă ale celui în cauză şi către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti, prin care se împuterniceşte o persoană cu domiciliul în România, ca în numele mandantului, să solicite aprobarea înscrierii în actele de Stare Civilă române, a menţiunii de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui şi să obţină un nou certificat de stare civilă cu modificarea a cărei aprobare s-a solicitat- legalizată la oficiile diplomatice române din străinăte, fie la oricare notar public din România sau la notari publici din străinătate, caz în care procura va fi supralegalizată conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961;
- Timbru fiscal de 2 lei.
ORTOGRAFIEREA ŞI TRADUCEREA NUMELUI
Persoana cetăţean român domiciliată în România, sau cetăţean român cu domiciliul legal în străinătate al cărei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă ale primăriei comunei Jijila, tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi, poate cere înscrierea – prin menţiune pe marginea acestor acte – a numelui de familie ori a prenumelui retradus, sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile privind pe solicitant, cât şi la cele privind pe părinţii săi. (Ordonanţa Guvernamentală nr. 41/ 2003, art. 20 ).
Termen de rezolvare a cererii este de 30 de zile.
În vederea aprobării sunt solicitate următoarele acte:
- certificatele de stare civilă proprii, copii xerox ale acestora,
- copie xerox a actului de identitate,
- adeverinţă eliberată de un traducător autorizat, din care să rezulte ortografierea sau traducerea corectă a numelui sau prenumelui,
- declaraţia legalizată a soţului că este de acord cu ortografierea sau traducerea numelui de familie sau a prenumelui în cazul persoanelor căsătorite sau când se solicită aprobarea schimbării numelui de familie sau a prenumelui unui copil minor, certificat de cazier judiciar – eliberat de Poliţia locală
- certificat de cazier fiscal – eliberat de Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice a jud. Tulcea,
- chitanţă fiscală de 11 lei
- timbre fiscale de 2 lei.
- În cazul în care petentul este cu domiciliul legal în străinătate şi paşaportul românesc este cu termenul de valabilitate expirat, acesta trebuie să prezinte adeverinţa de cetăţenie română eliberată de SERVICIUL DE CETĂŢENIE de pe lângă Ministerul Justiţiei, Str. Petofi Sandor Nr. 47, sectorul 1, tel: 021/ 2223130, 021/ 3188418; Bucureşti.
ELIBERAREA LA CERERE A CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ ÎN LOCUL CELOR PIERDUTE, SUSTRASE SAU DETERIORATE
Eliberarea în aceste cazuri a certificatelor de stare civilă se face la cererea persoanelor care prezintă act de identitate şi sunt îndreptăţite să le ceară.
Certificatul de naştere se eliberează titularului actului de naştere, unuia din părinţi, când se cere certificatul unui minor cu vârsta până la 14 ani sau reprezentantului legal în lipsa părinţilor.
Certificatul de căsătorie se eliberează numai unuia dintre soţi şi numai în cazul când soţii au nume de familie diferite, se pot elibera ambilor soţi.
Certificatul de deces se eliberează
– soţului supravieţuitor,
– descendenţilor direcţi ai decedatului, când nu este soţ supravieţuitor,
– părinţilor decedatului, când acesta nu este căsătorit sau nu are urmaşi
– fraţilor, când decedatul nu mai are părinţi, soţ şi copii.
– descendenţilor colaterali când nu sunt descendenţi direcţi
Certificatele de stare civilă se pot elibera şi în baza unei procuri speciale, care se întocmeşte şi legalizează de un notar public din România sau de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, atunci când titularul actului de stare civilă, nu se poate deplasa personal să solicite eliberarea certificatului sau are domiciliul (reşedinţa) în străinătate şi nu poate veni în ţară.
Procura se poate întocmi şi de către un notar public străin, dar aceasta trebuie să fie supralegalizată ( Apostilă ), conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.
Sancţiuni
Pierderea şi deteriorarea certificatelor de stare civilă se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 la 200 lei, conform Legii nr.119/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE CUTUMA
Cetăţenii români a căror naştere s-a înregistrat la Primăria comunei Jijila, care doresc să încheie căsătorii în străinătate şi cărora li se solicită prezentarea unui document, eliberat de oficiile de stare civilă, care să ateste faptul că nu sunt căsătoriţi, se pot adresa primăriei comunei Jijila cu o cerere scrisă.
Acte necesare
- cerere scrisă
- actul de identitate în original şi copie xerox,
- copie după certificatul de naştere
- timbru fiscal, în valoare de 2 lei.
În lipsa persoanei în cauză (în vederea eliberării certificatului de cutumă), pe lângă actele arătate mai sus, solicitantul va prezenta:
- o procură specială de reprezentare la Primăria comunei Jijila legalizată la un notar public din România, sau la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara de domiciliu al persoanei care împuterniceşte sau de către un notar public străin, dar în acest caz procura trebuie supralegalizată conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.