Comuna Jijila Leagăn al civilizației dobrogene!
SCURT ISTORIC
Pe teritoriul comunei s-au descoperit vestigii getice din Hallstat (prima epoca a fierului) datate in secolele IV – III I.H. cu continuitate in perioada urmatoare, dar si vestigii romane cu suprapuneri feudale timpurii.
Zonarea arheologica a teritoriului comunei se prezinta astfel:
Dintre toate acestea, pe lista monumentelor, protejate se gaseste o zona aflata la 3 Km SE de sat, unde s-a descoperit o asezare fortificata din secolul I i.H. – I d.H. apartinand perioadei LaTene, getodacice. Pe acelasi teritoriu descoperindu-se si o asezare din perioada romana, o villa rustica. Teritoriul se gaseste astazi pe o proprietate privata.
Documentele istorice privind localitatea Jijila sunt destul de putine, problema cu care se confrunta istoriografia noastra in ce priveste istoricul multor asezari dobrogene din perioada otomana.
Singurele mentionari le avem din hartile militare si din insemnarile unor calatori straini ce strabat Dobrogea in aceasta perioada.
Se pare ca satul a fost fondat de catre tatarii din Crimeia pe la inceputurile secolului al XVIII-lea. Insa, in timp, romanii din Basarabia intrata din 1812 sub autoritate tarista, vor imigra in numar mare prin 1817, obligandu-i pe tatari sa paraseasca asezarea. (Gr. Danescu, op. cit.).
Vechea vatra a satului se gasea la Sud- Vest de cea actuala pe dealul Silistea unde erau peste 14 bordeie in care au locuit familii de oieri ardeleni. In vara lui 1962, aici s-au gasit mai multe vestigii, cum ar fi: ustensile specifice stanelor precum si 7 monede (fifirici) emise la 1795.
Prima mentionare documentara a localitatii Jijila o descoperim in harta ruseasca de razboi intocmita pentru Dobrogea in timpul razboiului ruso-turc din anii 1828 – 1829. Agentul polonez Korsac, ce strabate in 1849, gaseste localitatea Jijila ca facand parte din plasa Macin. (Anca Gheata – Toponimie si geografie istorica in Dobrogea medievala si moderna). Djidjila – iata cum o numeste reputatul agronom Ion Ionescu de la Brad, localitatea de care ne ocupam.(ibidem). Potrivit constatarilor sale, Jijila este o localitate populata la 1850 in localitatea de romani. (T. Mateescu – Permanenta si continuitatea romanilor in Dobrogea).In FONDUL TAPIURILOR OTOMANE, localitatea apare sub denumirea de Cicila. Mentionam ca fondul e valabil pentru perioada 1864 – 1877. (Anca Gheata, op. cit.). In anul 1855 satul e bantuit de ciuma si este parasit, locuitorii ramasi in viata mutandu-se peste derea (parau) astfel satul vine de la Est spre Vest.
Se pare ca aceasta ar fi prima fixare a locuitorilor in vatra actuala.
Un al doilea val de stabilire umana in vatra Jijila este reprezentata prin migratia unor familii din Baragan. Tanderei – este localitatea de origine a acestor familii care erau in general agricultori, dar mai ales pescari.
Semnificativ este faptul ca antroponimul Tandara este ca nume de familii prezent in localitate.
Al treilea val de stabilire il reprezinta „nadolenii” veniti din Nadolul Basarabiei (probabil in perioada miscarii naradaiciste).
Dupa primul razboi mondial se produce al patrulea val de migratie si statornicire in Jijila al asa-zisilor badalani veniti din Badalanul de Galati.
Zonarea arheologica a teritoriului comunei se prezinta astfel:
Dintre toate acestea, pe lista monumentelor, protejate se gaseste o zona aflata la 3 Km SE de sat, unde s-a descoperit o asezare fortificata din secolul I i.H. – I d.H. apartinand perioadei LaTene, getodacice. Pe acelasi teritoriu descoperindu-se si o asezare din perioada romana, o villa rustica. Teritoriul se gaseste astazi pe o proprietate privata.
Documentele istorice privind localitatea Jijila sunt destul de putine, problema cu care se confrunta istoriografia noastra in ce priveste istoricul multor asezari dobrogene din perioada otomana.
Singurele mentionari le avem din hartile militare si din insemnarile unor calatori straini ce strabat Dobrogea in aceasta perioada.
Se pare ca satul a fost fondat de catre tatarii din Crimeia pe la inceputurile secolului al XVIII-lea. Insa, in timp, romanii din Basarabia intrata din 1812 sub autoritate tarista, vor imigra in numar mare prin 1817, obligandu-i pe tatari sa paraseasca asezarea. (Gr. Danescu, op. cit.).
Vechea vatra a satului se gasea la Sud- Vest de cea actuala pe dealul Silistea unde erau peste 14 bordeie in care au locuit familii de oieri ardeleni. In vara lui 1962, aici s-au gasit mai multe vestigii, cum ar fi: ustensile specifice stanelor precum si 7 monede (fifirici) emise la 1795.
Prima mentionare documentara a localitatii Jijila o descoperim in harta ruseasca de razboi intocmita pentru Dobrogea in timpul razboiului ruso-turc din anii 1828 – 1829. Agentul polonez Korsac, ce strabate in 1849, gaseste localitatea Jijila ca facand parte din plasa Macin. (Anca Gheata – Toponimie si geografie istorica in Dobrogea medievala si moderna). Djidjila – iata cum o numeste reputatul agronom Ion Ionescu de la Brad, localitatea de care ne ocupam.(ibidem). Potrivit constatarilor sale, Jijila este o localitate populata la 1850 in localitatea de romani. (T. Mateescu – Permanenta si continuitatea romanilor in Dobrogea).In FONDUL TAPIURILOR OTOMANE, localitatea apare sub denumirea de Cicila. Mentionam ca fondul e valabil pentru perioada 1864 – 1877. (Anca Gheata, op. cit.). In anul 1855 satul e bantuit de ciuma si este parasit, locuitorii ramasi in viata mutandu-se peste derea (parau) astfel satul vine de la Est spre Vest.
Se pare ca aceasta ar fi prima fixare a locuitorilor in vatra actuala.Un al doilea val de stabilire umana in vatra Jijila este reprezentata prin migratia unor familii din Baragan. Tanderei – este localitatea de origine a acestor familii care erau in general agricultori, dar mai ales pescari.
Semnificativ este faptul ca antroponimul Tandara este ca nume de familii prezent in localitate.
Al treilea val de stabilire il reprezinta „nadolenii” veniti din Nadolul Basarabiei (probabil in perioada miscarii naradaiciste).
Dupa primul razboi mondial se produce al patrulea val de migratie si statornicire in Jijila al asa-zisilor badalani veniti din Badalanul de Galati.